Odată cu apariția tiparului în secolul 15 s-a produs o adevărată revoluție în lume. În Țările Românești primele cărți s-au tipărit începând cu secolul XVI. În cele ce urmează vă prezentăm primele 5 cărți tipărite la noi. Precizăm că ele au fost tipărite în chirilică. Veacul al XVI-lea în spaţiul românesc este, în mare măsură, beneficiar al realizărilor tehnice şi estetice ale Renaşterii apusene din perioadele anterioare şi din cel în discuţie. În spaţiul românesc, cel care introduce tiparul în Ţara Românească este domnitorul Radu cel Mare care îl aduce în ţară pe sârbul Macarie. Acesta va tipări la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte un Liturghier (1508), un Octoih (1510) şi un Tetraevangheliar (1512). Activitatea tipografică în Ţara Românească va fi reluată după mai mult de trei decenii (33 de ani), în timpul domniei lui Radu Paisie (1535-1545). Iniţiatorul acestei noi tipografii a fost tot un sârb, logofătul Dimitrie Liubavici, care adusese din Serbia o tipografie pe care o instalase în GraVanica, dar în cele din urmă, din cauza împrejurărilor istorice neprielnice, va veni la Târgovişte, în anul 1544, chemat de voievodul Ţării Româneşti. Dimitrie Liubavici era nepotul lui Božidar Vukovici, refugiat la Veneţia, unde a editat mai multe cărţi în limba slavă bisericească între anii 1518-1540 şi fiul lui Fjodor Liubavici (tipărise un Liturghier, o Psaltire şi un Molitvenic, în Mănăstirea Gorazde din Herţegovina, între anii 1519-1523).
1. Liturghierul lui Macarie, Târgoviște, 1508 (prima carte tipărită în Țara Românească)
Liturghierul lui Macarie este prima carte tipărită în spațiul românesc, apărută în anul 1508 la Mănăstirea Dealu din Târgoviște. Este o carte de cult ortodoxă, care cuprinde slujbele oficiate în biserică, cum ar fi Liturghia, Vecernia, Utrenia, Pavecernița etc. Cartea a fost tipărită de către călugărul sârb Macarie, care a fost adus în Țara Românească de către domnitorul Radu cel Mare. Macarie era un tipograf experimentat, care învățase meseria la Veneția.„Liturghierul lui Macarie” este tipărit în limba slavonă, care era limba bisericească oficială în Țara Românească la acea vreme. Cartea are 256 de pagini, cu 15 rânduri pe pagină. Lucrarea este decorată cu numeroase ilustrații, realizate în stilul tradițional slavon, cu influențe bizantine.
2. Octoihul lui Macarie (1510) şi originile tipografiei în Ţara Românească Singurul exemplar păstrat în România al Octoihului tipărit de călugărul Macarie la Târgovişte, în 1510, a ajuns, sub paza jandarmilor, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
3. Tetraevangheliar (1512). Mai este cunoscută ca cele patru evanghelii. Doar două astfel de cărți se cunosc ca mai existând.
